Valeriu Gafencu

Ieri, 22 februarie 2008, a avut loc la Bucureşti în Biserica Sapienţei parastasul organizat (lună de lună) de Asociaţia PREZENT! în memoria martirilor şi eroilor romani căzuti în temniţe sau morţi în credinţă. Ca de fiecare dată, comemorarea are în centru figura unui sfânt mai cunoscut ortodocsilor, parastasul realizandu-se în apropierea datei la care aceasta a plecat la Domnul. Luna aceasta l-am cinstit pe Valeriu Gafencu, de la a cărui moarte s-au împlinit 56 de ani în 18 februarie 2008. Alături de el am pomenit şi pe Horea, Cloşca şi Crişan, ucişi în februarie 1785, pe prinţul Mihail Sturdza (mort în exil, departe de ţară), pe nana Sofica Cristescu Dinescu, o muceniţă trecută prin trei prigoane diavoleşti (carlistă, antonesciană şi comunistă) şi pe sutele de martiri executaţi şi asasinaţi sau morţi în temniţele comuniste în luna februarie între anii 1944-1964. 

La parastas au participat aproximativ 50 de persoane. Dintre camarazii de luptă şi suferinţa ai lui Gafencu şi a celorlalţi martiri pomeniţi s-au aflat foştii detinuţi politici dr. Iosif Niculescu şi poetul Mihai Buracu. Ne-am bucurat să le avem alături de noi pe d-na Eleonora Gafencu, sora mijlocie a lui Valeriu, pe fiica acesteia, d-na Ghiţă, precum şi pe nepoata muceniţei Marietei Iordache (Maica Mihaela de la Vladimiresti). De asemenea, pe luptătorul întru românism Gheorghe Gavrilă Copil, pe doctorul în economie Radu Mihai Crişan (autor al multor lucrări dedicate unor personalitati ca Mihai Eminescu sau Ionel Moţa şi Vasile Marin), pe filosoful Sorin Lavric (care a publicat de curând lucrarea „Noica şi Mişcarea Legionară”). 

După slujba parastasului, Ionuţ Băiaş (preşedinte al Asociaţiei PREZENT!, ziarist) a explicat în cuvântarea sa, în special pentru cei care se aflau pentru prima dată alături de noi, fenomenul extraordinar al sfinţilor români din secolul XX, subliniind faptul că Valeriu Gafencu, cunoscut din ce în ce mai mult creştinilor în ultimii ani, a făcut parte dintr-o întreagă generaţie de sfinţi, fapt fără precedent în istoria creştinismului – cand sute şi mii de oameni au urmat lui Hristos, urcând treptele desăvarşirii într-un spaţiu şi timp atât de scurt. Acest lucru nu a fost deloc întâmplător, ci se datorează faptului că toţi aceşti mărturisitori au aparţinut Legiunii Arhanghelul Mihail şi organizaţiei sale de tineret, Frăţiile de Cruce.

Ionuţ Băiaş a precizat că nu Mişcarea Legionară i-a făcut sfinţi pe aceşti martiri ai neamului, dar că rolul ei se aseamănă cu al proptelei ce se pune pentru a ajuta pomul să crească drept; fără a avea vreun aport în roadele pe care le va da acesta, nu-l lasă să fie bătut de vânt şi încovoiat de greutăţi, voind să nu-l lase pe creştin pradă lumii care se afundă în decădere. Şi astăzi forma aceasta de organizare a comunităţii creştine este actuală, pentru că urmăreşte ca persoana care iese îmbogăţită de la Liturghia săvârşită în duminici şi sărbători să nu consume curând hrana spirituală ce a primit, la prima ispită care îi apare: în faţa televizorului, distracţiilor şi a oricăror aplecări ieftine spre păcat. Mişcarea îi cheamă pe români să fie sensibili la suferinţele semenilor şi, curăţindu-se de păcate, fiecare să-şi asume vocaţia de a intra pe linia de destin naţional, pentru a ne împlini ţelul final al neamului: Învierea în numele Mântuitorului Iisus Hristos.

Mulţime de legionari s-au ridicat prin trăirea lor la dobândirea virtuţilor, devenind sfinţi. Recunoaşterea lor prin canonizare este amânată pentru că în societatea globalizată nu este „politic corect” să fi avut un asemenea trecut. Pentru a-şi putea împlini misiunea în acest sens, chiar din interiorul Bisericii se cultivă în continuare compromisul, prin ocultarea trecutului legionar al unor pătimitori în temniţe şi mărturisitori sfinţi ca: Pr. Ilie Lăcătuşu (cu moaşte descoperite de 10 ani), Valeriu Gafencu sau Arhim. Gherasim Iscu…

La final, Părintele Marin Cojoc a îndemnat să procedăm la acţiuni pentru reluarea procesului de canonizare a Părintelui Ilie Lăcătuşu şi cât de curând să organizăm o procesiune la capela din cimitirul Giuleşti unde i se află moaştele (la care, avem mărturii, se tămăduiesc cei în neputinţă). De asemenea, a invitat să continuăm comemorările dedicate „sfinţilor închisorilor”, urmând ca la începutul lunii martie să organizăm la Biserica Sapienţei o seară de video-proiecţii despre Valeriu Gafencu. Detaliile despre cele două acţiuni vor fi făcute publice în scurt timp. 

Comemorarea nu s-a încheiat o dată cu împărţirea ofrandelor binecuvântate şi a pliantelor, participanţii zăbovind timp de două ore purtând discuţii despre sfinţii închisorilor. Aceasta ne face să sperăm ca parastasul acesta să mobilizeze cât mai multe conştiinţe româneşti ca la comemorările viitoare să răspundă alături de noi întru veşnica pomenire a sfinţilor mărturisitori: PREZENT!

Pliantul distribuit în cadrul parastasului se poate accesa aici:

 Pliantul distribuit în cadrul parastasului

 Doamne ajuta! 

Asociaţia PREZENT!