Prohod la înmormântarea lui Ion Mota şi Vasile Marin

– Bucureşti, 13 Februarie 1937-

rostit de Nicolae Bălan, I.P.S. Mitropolit al Ardealului,

înconjurat de arhierei şi un sobor de peste 200 de preoţi

 

Slăvindu-te pe Tine, Părinte, că ne-ai trimis lumina pilduitoarei jertfelnicii a aleşilor Tăi Ioan şi Vasile, ca să ieşim din întunericul nepăsării, al îndoielii şi al oricărei micimi de suflet în urmărirea destinului nostru. În judecăţile Tale, nepătrunse de mintea omenească, i-ai dus departe de noi, totuşi în

ţara aceleiaşi frăţii de sânge, la lupta grea purtată pentru Crucea şi
Împărăţia Ta, ca astfel jertfa lor să strălucească cu atât mai limpede, înaintea ochilor noştri, în toată frumuseţea ei, dezbrăcată de orice interes legat de pământ.
Slăvindu-Te pe Tine, Hristoase Dumnezeule, că ai învrednicit poporul nostru, ca din mijlocul lui să alegi ostaşi credincioşi pentru lucrul Tău, cari de dincolo de moarte ne trimit solia şi mărturisirea credinţii lor, cum numai pe buzele marilor Tăi mucenici din veacurile de la început a răsunat în lume: ”Eu aşa am înteles datoria vieţii mele. Am iubit pe Hristos şi am mers fericit la moarte pentru El!